Directorul general al ESZ Prahova, Bogdan Chițescu, reacţionează dur după ce ministra Mediului a cerut demisia celor vinovați pentru criza apei care a lăsat fără aprovizionare cu apă potabilă zeci de mii de oameni în județele Prahova și Dâmbovița.
🧊 „Scenariul nu exista”
Chițescu afirmă că nu a fost niciodată informat că golirea barajului Barajul Paltinu ar putea duce la o situaţie în care apa nu va putea fi furnizată populației. Într-un mesaj transmis public:
„Am primit de la ABA Buzău–Ialomița o adresă prin care s-a anunţat golirea treptată a lacului, dar ni s-a promis că apa va putea fi preluată — doar că va crește turbiditatea. La un moment dat, însă, am constatat că apa devenise nămol pur.”
Potrivit lui, în noaptea de vineri situaţia a evoluat brusc: tratarea apei a devenit imposibilă, turbiditatea atingând cote extreme — apa brută nu mai putea fi introdusă în sistem.
📌 Cine este de vină? „Apele Române”, nu ESZ
Chițescu dă vina direct pe instituțiile care gestionează acumulări și ape brute: „Suntem operator – tragem apa, o tratăm și o introducem în rețea. Dacă nu am apă, nu pot livra nimic.”
El susţine că oprirea furnizării nu a fost o decizie a ESZ, ci una impusă de lipsa apei brute acceptabile — o decizie tehnică dictată de parametrii de turbiditate, care au depășit limitele de tratabilitate.
🔥 Acuzații reciproce și drama locuitorilor
Pe de o parte, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că întreruperea aprovizionării cu apă este „inadmisibilă” și a cerut demisii; pe de altă parte, operatorul arată că nu a avut informațiile necesare și nu poate apăra o decizie politică — dacă nu există apă potabilă.
Rezultatul: peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă de mai multe zile, iar autoritățile au tras semnalul de alarmă: reluarea furnizării nu va avea loc mai devreme de 8 decembrie.
Pentru mulți locuitori — spitale, instituții publice, familii — situația s-a transformat într-o criză reală. În acest context, responsabilitatea se joacă la două niveluri: instituţii de stat vs. operatori tehnici, dar tensiunea politică e tot mai palpabilă.
📝 Concluzie
Criza apei care zguduie Prahova și Dâmbovița scoate la iveală un sistem fragil, în care deciziile tehnice, lipsa informării și presiunile politice pot lăsa mii de oameni fără un drept fundamental: accesul la apă potabilă. Dacă ESZ Prahova spune că nu a avut ce să ofere — pentru că nu a existat apă tratabilă — responsabilitatea reală pare să revină instituțiilor care gestionează acumulările și barajele, dar și factorilor decidenți care au aprobat lucrări fără un plan de rezervă.
Rămânem pe post pentru actualizări — dar pentru locuitorii afectați, fiecare zi fără apă reprezintă o povară pe care responsabilii încă nu și-au asumat-o.
