Pentru prima dat[, Primăria Capitalei include Centura Verde București-Ilfov în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, document aflat în dezbatere publică până pe 13 iulie. Proiectul prevede extinderea pădurilor cu suprafețe noi, dezvoltarea coridoarelor ecologice, creșterea suprafeței de spațiu verde pe locuitor și reducerea efectului de insulă de căldură urbană, fiind definit drept o infrastructură strategică pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate, calitatea aerului și recreere.
Centura Verde București-Ilfov
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030, documentul prin care administrația Capitalei stabilește direcțiile majore de dezvoltare până la sfârșitul acestui deceniu.
Potrivit capitolului dedicat Centurii Verzi, obiectivul general este „creșterea calității mediului în regiunea București-Ilfov prin implementarea Centurii Verzi București-Ilfov”. Pentru atingerea acestuia, documentul prevede elaborarea și adoptarea unui Plan Operațional, înființarea unui comitet de coordonare și a unui grup tehnic de lucru, precum și implicarea administrației publice, a mediului academic, a societății civile și a sectorului privat.
Printre obiectivele asumate se numără extinderea suprafețelor acoperite de păduri și perdele forestiere, creșterea suprafeței de spațiu verde pe locuitor, dezvoltarea coridoarelor ecologice, conservarea biodiversității și reducerea poluării cu particule în suspensie prin diminuarea efectului de insulă de căldură urbană. Strategia estimează realizarea a aproximativ 250 de hectare de infrastructură verde nouă, destinate adaptării la schimbările climatice.
Fișa proiectului arată că implementarea Centurii Verzi se bazează pe Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, pe prevederile noului Cod Silvic și pe Protocolul privind elaborarea și implementarea Planului Operațional pentru Centura Verde București-Ilfov, potrivit g4media.ro.
Componenta verde
Documentul definește infrastructura verde-albastră drept o rețea alcătuită din zone naturale și seminaturale, spații verzi, terenuri agricole și suprafețe acvatice urbane, creată pentru a îmbunătăți calitatea vieții, reziliența climatică și durabilitatea orașului. Strategia indică că această infrastructură trebuie dezvoltată împreună cu infrastructura ecologică regională, formată din pădurile din jurul Capitalei, zone umede, terenuri agricole și suprafețe renaturate.
Componenta verde ocupa în 2017 aproximativ 4.508 hectare, reprezentând aproape 19% din suprafața Municipiului București, și include Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, parcurile Capitalei, aliniamentele stradale și alte spații verzi. Spațiile acvatice urbane însumau aproximativ 1.209 hectare, adică încă 5,1% din suprafața orașului.
Ideea Centurii Verzi nu este nouă. La sfârșitul anului 2017, Primăria Municipiului București a semnat un protocol de colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în vederea realizării studiului necesar demarării proiectului.
